CAPITOLUL 1: MORFOLOGIA ANALITICÃ NUMERICÃ

1.1. Achiziţia de date; tipuri de date (continuare)

1.1.2. Informaţii “primare” (continuare)

p. 15

1.1.2.3. Arcuirea

Deşi formatul şi lăţimea sunt termeni-cheie pentru definirea calotelor (corpului), pornind de la aceleaşi cifre putem construi vase care să se încadreze descrierii "pântecos", sau, din contră, "bitronconic". Studiul modului cum se face arcuirea, pe fiecare calotă în parte, va arăta diferenţele specifice. Avem de răspuns la două întrebări: (1) "unde se produce arcuirea maximă?" şi (2) "cât de amplă este arcuirea?".

(1) În termenii Figurii 1, întrebarea se formulează : "unde, pe dreapta e (dintre A şi B), se află punctul E ?", adică AE : AB, rezultatul stocându-se în sutimi, rotunjit. A.s. (sau As, cum figurează în tabele) = 0,491666 (rezultatul se afişează înmulţit cu 100, respectiv 49,167).

(2) A doua întrebare se reformulează "cât de mare este proiecţia e' comparativ cu dreapta e?" (EE' : AB). După măsurători şi calcul rezultă: e.s.= 0,15 (se afişează: 15).

Pentru calota inferioară, ca şi până aici, procedura este identică, rezultând:

A.i. (sau Ai)= AJ : AG = 0,4161184 (notat 41,611);

e.i. (sau ei)= JJ' : AG = 0,0657894 (notat 6,579).

ÎNAPOI LA SUMAR VOLUM I

ÎNAPOI LA INDEX

MAI DEPARTE - § 1.1.2.4. („marginea”)